COMPLEXUL OTOPENI

Traian Băsescu – "considerați că v-am consultat"!

E corect așa, greșit…

with 4 comments

Dintre procesele pe care le am cu statul pentru recuperarea unor bunuri naționalizate familiei mele, si care, pe rând, pot fi cazuri școală de imbecilitate și reacredință, unul este o adevărată minune. Să vă explic…

Familia mea avea o casa cu 291 mp de teren pe calea Rahovei. A fos naționalizată. Ulterior a fost demolată. În baza legii 10 din 2001, am făcut o notificare la Primaria Municipiului București pentru a fi despăgubit. După 5 ani și un puhoi de umilințe am primit o dispoziție prin care îmi era recunoscut dreptul de a primi despagubiri pentru imobil și circa 500 de mp de teren.

Deci, mi-au acordat despăgubiri pentru o suprafață mai mare decât ar fi trebuit. Iar asta nu e deloc bine pentru că dosarul, împreună cu dispoziția de despagubire merg la Agenția Națională pentru Restituirea Proprietățlor, care a observat imediat eroarea si nu a bagat dosarul în comisia de evaluare. Nu că s-ar fi grăbit. Care va să zică, ANRP a trimis dosarul înapoi la primărie pentru a fi reanalizat. M-am întors, deci, la nivelul anului 2001. Eram în 2007

Am făcut o solicitare la primărie – modificați, stimabililor, dispoziția, că e greșită și procedura de despăgubire este blocată. Nimic. Fac încă o solicitare. Nimic. Fac o gămadă de solicitari, prin avocat, prin intervenții diverse, fac amenințari că dau pe totă lumea în judecată. Nimic. Nu știu dacă am spus până acum că nu le-am dat șpagă. Nimic, deci. După lupte grele aflu că dosarul a fost reintrodus în comisie dar decizia a fost – dacă am ceva de contestat trebuia să-i dau în judecată în termen de 30 de zile de la emiterea dispoziției. A trecut termenul, pa!

Buuuun. Deci, pa, adică pa de tot, este? Pentru că dacă primaria nu vrea să emită o dispoziție corectă, înseamnă că în vigoare rămâne cea actuală, care este greșită, pe care ANRP nu vrea să o bag în comisie, astfel încât eu nu voi fi despăgubit nicodată. Ca lumea! Ce zice primăria despre asta… Nimic. Nu e treaba ei ce face sau nu face ANRP-ul sau Fondul Proprietatea.

Am chemat primăria în judecată pentru modificarea acesei dispoziții. Eram în 2009. Azi am primit soluția. Cererea a fost respinsă ca neîntemeiată!!! Deci, e nefondat să solicit ca dispoziția, care este titlu de proprietate, să fie întocmită corect. E neîntemeiat să cer deblocarea proceduri de despăgubire. E corect așa, greșit. E normal așa cum e acum, să nu pot fi despăgubit niciodată pentru casa furată familiei mele.

Spuneam, tot aici, că judecătorii din minunata noastră țară nu judecă, ei hotărăsc ce realitate am trăit. Realitatea mea, potrivit magistratului român, este că eu am avut teren mai mult decât am avut de fapt. Interesant. Cred că o să-i dau în judecată solicitând despăgubiri bănești pentru suprafața mai mare. Doar și primăria și magistratura au constatat că așa e corect. Am acte pentru afirmația asta.

Cine știe… aș putea să câștig. Ieri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis ieri o hotărâre pilot prin care obligă România ca în termen de 18 luni să adopte o legislație prin care restituirile să aibă efect. Deci astea nu sunt bune. Nu produc efecte. Nu despăgubesc pe nimeni. Deci, la revedere dispoziții de despăgubire, la revedere ANRP, la revedere Fondul Proprietatea. Singura soluție este acțiunea în instanță contra unității deținătoare.

Dar dacă dau de același judecător care a dispus că greșit e corect? Sau de cel care, în alt caz, a dispus că eu nu am dreptul să îmi cer în instnță un bun națonalizat, că acțiunea mea ”e inadmisibilă”? Sau de cel care a considerat că nu pot să amendez primăria pentru nerespectarea unei hotărâri judecătorești definitive, irevocabile și învestite cu putere executorie? Ce dacă e irevocabil, nu vrea el. El vrea să-i dau din nou în judecată ca să-i execut. I-am dat în judecată sa facă ceva, am câștigat, ei nu fac, eu ar trebui să-i execut, dar nu mă lasă instanța. Trebuie să-i dau în judecată ca să obțin o hotărâre. Dar mai am una și nu o respectă, de ce ar respecta-o pe asta?

Dacă dau de judecători din ăștia? Or mai fi și alții, altfel decât ăștia? Hmm? Ce mă fac? În țara asta, ce mai fac?

Advertisements

Written by odojak

October 13, 2010 at 12:32 pm

Posted in Eu și statul

4 Responses

Subscribe to comments with RSS.

  1. 1. nu mai faci nimic aici, ti-am mai zis. 2. te admir pentru incapatanare.

    Rares

    October 17, 2010 at 2:38 pm

  2. Ce e cel mai prost în afacerea asta este că nu poți avea absolut nici o certitudine. Totul e… cum ți-o fi norocul!

    odojak

    October 18, 2010 at 12:08 am

  3. te intreb si io, asa, sa ma aflu in treaba, ca io n-am mosteniri de-astea
    sunt o gramada de shmekeri care cumpara litigii de-astea cu totul. de ce nu ai apelat la varianta asta?
    in rest… si eu te admir pentru incapatanare. dar nu te inteleg 😀

    smirnoff cu gheatza

    October 20, 2010 at 3:05 pm

  4. Pai, pentru ca astia sunt niste hiene pe mana cu oficialii din primarii, care ofera 10% – 20% din valoarea bunului de recuperat.

    In 47 comnistii au furat bunuile bunicilor mei. Azi, eu, nepotul jefuitilor, ar trebui sa dau inapoi, de buna voie, 80% din ce ne-a fost furat, tocmai nepotilor jefuitoruilor.

    E prea mult.

    odojak

    October 20, 2010 at 8:52 pm


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: